Lucian Boia, despre MARILE COMPLEXE ale românilor: „Trăim într-o vraiște statală. E o lipsă de simț civic în societatea românească”

De ce au românii foate multe complexe și acceptă totul până când gradul de suportabilitate este depășit? Istoricul Lucian Boia a expicat într-o întâlnire cu tinerii din a clubul de lectură Fanbook „Izvoarele Istoriei” despre dualitatea comportamentală a românilor și cauzele sale.

„E o chestiune care ține de istorie și de aici un anume profil al societății românești. Cred că, din păcate, românii au foarte multe complexe. Au avut o istorie mică, o istorie plată într-o zonă foarte zbuciumată a Europei, s-au aflat atâta vreme sub diverse stăpâniri străine. Au apelat la alții imitând, preluând diverse modele răsăritene, apusene. Toate astea le-au dat un complex de inferioritate din care speră că vom ieși. Complexele de inferioritate caută să se echilibreze prin manifestări de superioritate. Românul se consideră în același timp inferior și superior. E o treabă care ar trebui să dispară din mentalitatea noastră. Nu suntem nici inferiori, nici superiori. Avem o istorie întârziată. E de două ori întârziată: în ceea ce ne privește și în ceea ce privește zona în care ne aflăm. Occidentul a devenit marele model al întregii planete. Noi ne-am aflat în zona mai puțin bună a Europei. Între Europa Occidentală și Europa Răsăriteană a fost superioritatea asta care a tot crescut de la un secol la altul a Europei Răsăritene”, a spus Boia.

„Statul nu înseamnă că e puternic dacă are accese de forță”

Potrivit istoricului, România este încă tributară acestei „întârzieri istorice”.

„Ar trebui spus și interpretat și la școală. E cumplit de târziu. Țările Române intră în istorie mai târziu decât oricare alte țări ale Europei, chiar țările din jurul nostru. Pe la 1300, când apar principatele, deja Ungaria era o mare putere în centrul Europei, Polonia, chiar Bulgaria. Deci este o întârziere care aparține și zonei în care ne aflăm și care aparține și spațiului românesc”.

„Întrebarea este dacă România nu este puțin mai altfel din diverse puncte de vedere. Eu cred că da. Noi plătim încă pentru o întârziere istorică, zona asta. Nici celelalte țări balcanice nu sunt deasupra noastră, nici spațiul rusesc. Nivelul de dezvoltare socială, economică, culturală nu este deasupra noastră. Mă întreb dacă zona asta este întârziată sau Occidentul a sărit foarte sus. Dacă n-ar exista Occidentul, n-am fi întârziați”, a arătat el. .

Lucian Boia a exprimat și faptul că dezvoltarea întârziată a statului român se remarcă și în slăbiciunea sa de astăzi: „Statul nu înseamnă că e puternic dacă are accese de forță, dacă apar diverse abuzuri sau presiuni asupra oamenilor statului. Statul e puternic când are instituții puternice, instituții care funcționează indiferent de condițiile care se pot schimba, când funcționează potrivit unor reguli”.

Potrivit istoricului, această „vraiște” statală – lipsa criteriilor și a conturării unor reguli clare – pornește din Evul Mediu românesc, fapt ce s-a continuat de-a lungul timpului până la Unirea Principatelor din secolul al XIX-lea, când a apărut necesitatea definirii și instituirii unor principii care să risipească dezordinea socială de atunci. Tranziția de la influențele orientale și slavone și alinierea românilor la modelele și nivelul de civilizație occidental s-a petrecut extrem de rapid la nivelul elitei românești, a argumentat istoricul.

„În câteva decenii, pe la 1850-1860, se îmbracă europenește, după moda occidentală. I-ar mai fi trebuit României două-trei generații pentru civilizația de tip occidental și mentalitățile de tip occidental, mai multă ordine, disciplină, reguli care să fie respectate, instituții puternice, democrație. Toate astea prinseseră rădăcini doar parțial. I-ar mai fi trebuit ceva timp, care din păcate a lipsit societății românești, fiindcă a venit comunismul peste noi, ne-a tras iarăși spre Răsărit, spre Rusia, spre URSS. Asta a fost o dereglare a istoriei. Va trebui să reluăm lucrurile, să refacem parcursul occidental al României, în condiții mai complicate acum chiar după căderea comunismului”, a spus Lucian Boia.

„Avem un anume fatalism istoric, care se explică tot prin istorie”

O altă particularitate a poporului român, potrivit istoricului, este resemnarea.

„Avem un anume fatalism istoric, care se explică tot prin istorie. Când vine furtuna, românul își pleacă capul. În comunism, se lățise vorba asta despre români, că sunt niște mămăligari care nu se revoltă niciodată. S-a văzut că nu este așa. Românii se revoltă, dar mai bine ar fi vigilenți moment de moment. Asta e problema cu societatea româneacă. Românul își pleacă capul și așteaptă să treacă necazul, până când nu mai suportă. Și atunci explodează. Răscoala din 1907, după aceea pauză până la 1989. S-a petrecut recent ceva mai limitat și mai moderat cu fenomenul de la Colectiv. Suntem o națiune prea supusă, care adună toate nemulțumirile. Nu sunt supape suficiente. Uitați-vă în alte țări, în Franța sau mai aproape de noi, în Grecia, cum ies oamenii în stradă la fiecare nemulțumire și ies în stradă cu zecile de mii, cu sutele de mii. La noi, exceptând nenorocirea de la Colectiv și ce a urmat cu manifestațiile, care au fost de amploare medie… la noi pare extraordinar dacă ies 30.000 de oameni în stradă. Românii în general nu se angajează. E o lipsă de simț civic în societatea românească”, a spus el.

„Istoria va deveni foarte nervoasă”

Pe de altă parte, Lucian Boia s-a arătat ezitant în a face predicții: „Nu știu nimic despre viitor, nimeni nu știe. Putem spera și noi trebuie să facem tot ceea ce depinde de noi ca viitorul nostru să fie mai bun. Pentru asta trebuie să fim mai responsabili, să dovedim mai mult simț civic, mai multă solidaritate, disciplină, corectitudine”.

Totuși, istoricul crede că „istoria va deveni foarte nervoasă”. „Realitatea este că suntem prinși în mersul general al planetei. Nu știm ce se va întâmpla. E o istorie tot mai instabilă. Cel puțin asta este sentimentul meu. Istoria va deveni foarte nervoasă. Asta ține și de micșorarea planetei. Suntem toți împreună acum. În istoria tradițională sunt spații nesfârșite care îi separă pe oameni. Acum lumea a devenit neînchipuit de mică, iar fiecare grup se poate manifesta și violent și eficient. Uitați-vă la teroriști care pot să țină în șah structurile de apărare ale unei țări sau ale unei alianțe precum NATO. Se înmulțesc actorii care pot să provoace evenimente brutale, sângeroase. Sunt semne de întrebare. E o neliniște care cuprinde și UE. Apar egoismele astea naționale, se redesenează frontierele. Spațiul Schengen aproape nu mai există. E o istorie care tinde să devină tot mai nervoasă și tot mai imprevizibilă”, a spus Boia.

La finalul dezbaterii, Lucian Boia a oferit o serie de sfaturi omului contemporan, dar și tinerei generații, pentru a face față provocărilor viitorului. „Asta e problema. Nu suntem singuri. În concluzie, avem datoria să facem tot ceea ce ține de noi ca lucrurile să meargă mai bine în România și în întreaga lume. Trebuie să fim realiști și să ne dăm seama că ne aflăm într-o istorie care nu e doar a noastră și care nu e dominată de oameni. Marele paradox e ăsta: oamenii fac istoria, dar oamenii nu țin istoria sub control. Mai mult decât datoria nu avem a ne face. În rest, ce iese din treaba asta, putem să câștigăm, putem să pierdem, important e să fim corecți, să ne comportăm cinstit în viață și să facem ceva pentru noi și pentru ceilalți”, a concluzionat istoricul.